Cât de aproape este România de energia produsă prin fuziune controlată

Fuziunea Controlată Energie: O Viziune Asupra Viitorului

Energia din fuziune nucleară, o promisiune uriașă pentru viitor, ar putea rezolva multe dintre problemele energetice cu care ne confruntăm azi. Gândește-te: combustibil practic nelimitat, emisii de carbon zero și, spre deosebire de fisiunea nucleară actuală, deșeuri radioactive cu o durată de viață mult mai scurtă. Sună ca un scenariu SF, nu? Dar cercetătorii lucrează intens la asta de decenii. Această tehnologie ar putea schimba complet modul în care obținem energie.

Totuși, drumul până la reactoare comerciale de fuziune este presărat cu obstacole. Vorbim despre provocări științifice și tehnice de proporții, care necesită investiții masive și, mai ales, o colaborare internațională strânsă. Fără eforturi comune, realizarea acestui vis energetic ar fi mult mai lentă. Proiecte precum ITER, cel mai mare experiment de fuziune din lume, sunt exemple clare ale acestei colaborări globale. Aceste eforturi comune sunt esențiale pentru a aduce energia curată și abundentă mai aproape de realitate, chiar dacă procesul de facturare poate fi uneori complicat, așa cum se întâmplă și în alte sectoare energetice [426e].

Beneficiile Fuziunii Nucleare Controlate

Imaginați-vă o lume în care energia este curată, sigură și practic inepuizabilă. Fuziunea nucleară controlată promite exact asta. Combustibilul, extras din apă, ar putea alimenta omenirea pentru milioane de ani. Mai mult, procesul nu eliberează gaze cu efect de seră, contribuind direct la lupta împotriva schimbărilor climatice. Spre deosebire de fisiunea nucleară, deșeurile radioactive generate sunt mult mai puțin periculoase, având un timp de înjumătățire considerabil mai scurt, ceea ce simplifică enorm gestionarea lor pe termen lung.

Provocări Științifice și Tehnice Majore

Realizarea energiei din fuziune nu este o sarcină ușoară. Menținerea unui „mini-soare” pe Pământ, la temperaturi de milioane de grade Celsius, necesită tehnologii extrem de avansate. Controlul plasmei, materialele care să reziste la condiții extreme și eficiența energetică sunt doar câteva dintre marile provocări. Fiecare pas înainte implică cercetări complexe și soluții inovatoare, testate riguros în instalații experimentale.

Colaborarea Internațională în Cercetarea Fuziunii

Niciun stat, oricât de bogat ar fi, nu poate susține singur costurile imense ale cercetării în fuziune. De aceea, colaborarea internațională este cheia succesului. Proiecte precum ITER, care reunesc zeci de țări, sunt dovada clară că doar prin eforturi comune putem accelera progresul. Aceste parteneriate permit schimbul de cunoștințe, resurse și expertiză, ducând cercetarea mai rapid spre obiectivul final: energia curată pentru toți.

Rolul Energiei Nucleare în Mixul Energetic Global

Energia nucleară, alături de cea hidro, formează practic coloana vertebrală a producției de electricitate la nivel mondial, atunci când vorbim despre surse cu emisii reduse de carbon. Împreună, ele acoperă cam trei sferturi din producția globală de energie "curată". Chiar dacă e un subiect controversat, energia nucleară e, în general, mai sigură decât multe alte surse și, sincer, dezvoltarea economică și tehnologică de azi n-ar fi posibilă fără ea. La scară mare, e singura sursă de electricitate fără emisii de carbon pe care o țară o poate extinde pentru a produce cantități uriașe de energie.

Energia Nucleară ca Pilon al Producției cu Emisii Reduse

În prezent, energia nucleară se obține prin fisiunea nucleară, adică prin scindarea nucleelor de uraniu. E o componentă importantă în mixul energetic din mai bine de jumătate din țările Uniunii Europene. Totuși, după dezastrele de la Cernobîl și Fukushima, subiectul a devenit unul destul de delicat. În România, cam 20% din necesarul de energie electrică vine de la Centrala de la Cernavodă, care are două reactoare. Unitatea 1, dată în funcțiune în 1996, urmează să fie retehnologizată în 2027, pentru a-i prelungi viața cu încă vreo 30 de ani. A doua unitate, pusă în funcțiune în 2007, ar putea fi retehnologizată abia din 2037.

Fisiunea Nucleară: Baza Actuală a Energiei Nucleare

Reactorul nuclear e, practic, o instalație unde energia termică e generată prin fisiune nucleară controlată, apoi transformată în electricitate. Pe lângă asta, poate fi folosită și pentru a produce izotopi radioactivi folosiți în medicină. În loc de combustibili fosili, se folosesc atomi de uraniu. Neutronii lovesc un nucleu de uraniu, provocând scindarea lui – asta numim fisiune. Procesul eliberează multă energie, radiații și alți neutroni, care lovesc alte nuclee, creând o reacție în lanț. Totul e controlat și răcit prin sisteme dedicate. Spre deosebire de bombele nucleare, unde reacțiile de fisiune și fuziune sunt necontrolate și distructive, reactoarele nucleare civile funcționează pe principii de siguranță și control.

Percepția Publică și Controversa Energiei Nucleare

Un mit des întâlnit e că energia nucleară dăunează mediului. Adevărul e că reactoarele nucleare nu emit gaze cu efect de seră în timpul funcționării. Pe toată durata lor de viață, emisiile sunt comparabile cu cele ale surselor regenerabile, cum ar fi eolianul sau solarul. Mai mult, energia nucleară necesită mai puțin teren decât majoritatea celorlalte forme de producere a energiei. Un alt mit e legat de radiații, dar reactoarele moderne au sisteme de siguranță avansate pentru a preveni orice risc.

Contribuția României la Cercetarea Fuziunii Nucleare

România nu stă deoparte când vine vorba de cercetarea în domeniul fuziunii nucleare controlate. De fapt, țara noastră este implicată activ în acest efort internațional, contribuind cu expertiză și resurse. Totul a început mai serios prin anii ’90, când s-a format Asociația EURATOM-MEdC la Institutul de Fizică Atomică (IFA) din București. Aceasta a adunat sub umbrela sa diverse institute și universități importante din țară, creând o bază solidă pentru dezvoltarea competențelor naționale. Acest efort a pus bazele participării noastre la proiecte europene majore. Ulterior, cercetarea s-a integrat în proiectul european EUROfusion, un consorțiu vast care reunește cele mai bune minți din domeniu. IFA joacă un rol cheie aici, acționând ca agenție de finanțare și coordonare pentru Unitatea de Cercetare EURATOM-Fuziune din România. Prin participarea la competiții și pachete tematice organizate de EUROfusion, institutele și universitățile românești își aduc contribuția la progresele înregistrate în acest domeniu complex, de la fizica teoretică a plasmei și studiul instabilităților, până la dezvoltarea de tehnologii aplicate și materiale. Este un efort susținut, care arată angajamentul României față de viitorul energetic al planetei, un viitor în care energia curată din fuziune ar putea juca un rol central. Această colaborare internațională este vitală, iar România își dorește să fie parte din soluție, nu doar un observator. Ne bazăm pe experiența acumulată în proiecte precum ITER pentru a ne consolida poziția în acest domeniu.

Proiecte Majore în Calea Energiei din Fuziune

ITER: Reactorul Experimental Termonuclear Internațional

ITER, un acronim pentru Reactorul Experimental Termonuclear Internațional, este probabil cel mai ambițios proiect de fuziune nucleară din lume. Gândit încă din 1985, acest colos științific, construit în Franța, adună eforturile a 35 de țări, inclusiv România. Scopul său principal este să demonstreze fezabilitatea științifică și tehnologică a energiei de fuziune la scară industrială. ITER nu va produce electricitate comercială, dar va fi prima instalație capabilă să genereze mai multă energie termică din fuziune decât consumă pentru a menține reacția. Se așteaptă ca prima plasmă să fie obținută în curând, iar experimentele cu deuteriu și tritiu, combustibilii cheie pentru fuziune, să înceapă în anii următori. Complexitatea sa este uriașă, iar succesul său ar deschide calea către reactoarele de fuziune de generație următoare.

DEMO: Prototiul Demonstrativ pentru Energie Comercială

DEMO este următorul pas logic după ITER. Dacă ITER va demonstra că fuziunea poate produce mai multă energie decât consumă, DEMO va fi prototipul care va arăta cum putem transforma această energie în electricitate utilizabilă, la scară comercială. Gândiți-vă la DEMO ca la un fel de „primul reactor de fuziune funcțional”. Obiectivul este ca DEMO să fie operațional în jurul anului 2050, conform foii de parcurs europene. Acesta va trebui să funcționeze continuu, să producă energie electrică și să demonstreze viabilitatea economică a fuziunii ca sursă de energie. Provocările tehnice pentru DEMO sunt și mai mari decât pentru ITER, implicând materiale noi, sisteme de răcire avansate și gestionarea eficientă a tritiului.

JET și ASDEX-UG: Instalații Cheie pentru Validarea Soluțiilor ITER

Înainte de a ajunge la scară gigantică a ITER și DEMO, cercetătorii au nevoie de instalații mai mici, dar extrem de performante, pentru a testa și valida concepte. Aici intervin facilități precum JET (Joint European Torus) din Marea Britanie și ASDEX Upgrade (ASDEX-UG) din Germania. JET, de exemplu, a fost mult timp cel mai mare și mai puternic tokamak din lume și a jucat un rol crucial în obținerea unor recorduri de energie din fuziune și în testarea multor tehnologii care vor fi folosite la ITER. ASDEX-UG, la rândul său, se concentrează pe studiul stabilității plasmei și pe dezvoltarea unor soluții pentru controlul acesteia, aspecte esențiale pentru funcționarea stabilă a unui reactor de fuziune. Aceste instalații sunt practic „laboratoarele” unde se pun bazele științifice și tehnice pentru proiectele viitoare.

Participarea Românească în Consorțiul EUROfusion

IFA ca Agenție de Finanțare și Coordonare

Institutul de Fizică Atomică (IFA) joacă un rol important în cadrul consorțiului EUROfusion, funcționând ca o agenție de finanțare și coordonare pentru cercetările din România. Această structură permite agregarea eforturilor diferitelor institute și universități din țară, care colaborează sub egida IFA. România este parte a acestui efort internațional încă de la începuturile sale, contribuind la direcționarea fondurilor și la integrarea activităților de cercetare naționale în proiectele europene mai ample. Această colaborare este esențială pentru a beneficia de resurse și expertiză la nivel global, un exemplu fiind implicarea în proiecte precum ITER.

Unitatea de Cercetare EURATOM-Fuziune

Unitatea de Cercetare EURATOM-Fuziune reunește institutele și universitățile românești care activează în domeniul fuziunii nucleare. Această entitate, coordonată de IFA, include instituții care au făcut parte anterior din Asociația EURATOM-MEdC, dar este deschisă și altor participanți. Prin intermediul acestei unități, România își consolidează competențele științifice și tehnice, pregătindu-se pentru viitoarele etape ale dezvoltării energiei din fuziune. Se urmărește astfel crearea unei rezerve naționale de expertiză, necesară pentru proiectarea și operarea instalațiilor de fuziune.

Competiții și Pachete Tematice în EUROfusion

Participarea la proiectele EUROfusion se realizează prin intermediul unor competiții periodice organizate de consorțiu. Aceste competiții vizează alocarea de fonduri pentru diverse pachete tematice, acoperind o gamă largă de domenii, de la fizica teoretică a plasmei la dezvoltarea tehnologică a componentelor necesare reactoarelor de fuziune. Prin aceste mecanisme, institutele și universitățile românești își pot demonstra capacitatea de cercetare și pot accesa resurse pentru a contribui la obiectivele comune ale proiectului, cum ar fi realizarea reactorului demonstrativ DEMO.

Contribuții Științifice Românești la Fuziunea Controlată Energie

Cercetarea în domeniul fuziunii nucleare în România are rădăcini adânci, implicând studii teoretice complexe și, treptat, extinzându-se spre aplicații practice. Inițial, eforturile s-au concentrat pe înțelegerea comportamentului plasmei la temperaturi înalte, studiind turbulențele, formarea structurilor coerente și diversele tipuri de instabilități care pot apărea. Aceste cercetări teoretice au pus bazele pentru înțelegerea fenomenelor fizice implicate în menținerea și controlul plasmei. Pe lângă acestea, s-au determinat secțiuni eficace nucleare, informații vitale pentru proiectarea reactoarelor de fuziune. Pe măsură ce proiectele internaționale au avansat, contribuțiile românești s-au extins și în domenii aplicate, abordând aspecte tehnologice și inginerești necesare pentru construcția și operarea viitoarelor instalații de fuziune.

Dezvoltarea Tehnologică și Aplicată în Fuziune

Pe lângă provocările teoretice, drumul spre energia din fuziune implică și o componentă inginerească serioasă. Aici intră în joc dezvoltarea tehnologiilor specifice, de la cele criogenice, necesare pentru a menține magneții supraconductori la temperaturi extrem de joase, până la cele legate de materiale. Avem nevoie de materiale care să reziste la condiții extreme, la fluxuri intense de neutroni și la temperaturi uriașe, fără să se degradeze. Cercetările în acest sens sunt esențiale pentru a construi reactoare sigure și eficiente. De exemplu, dezvoltarea unor acoperiri speciale, cum ar fi barierele termice sau cele anti-coroziune, joacă un rol important în protejarea componentelor interne ale reactorului. De asemenea, optoelectronica și fizica materialelor contribuie la crearea sistemelor de diagnosticare și control necesare monitorizării procesului de fuziune. Nu în ultimul rând, se lucrează la proiectarea și realizarea efectivă a componentelor complexe ale viitoarelor instalații de fuziune, un efort care necesită precizie și inovație constantă. Aceste eforturi tehnologice sunt vitale pentru a transforma fuziunea dintr-un vis științific într-o realitate energetică, iar România contribuie activ la acest demers prin institutele sale de cercetare, care colaborează în cadrul proiectelor europene pentru a dezvolta soluții pentru materiale avansate.

Perspectivele Energetice Nucleare ale României

Extinderea Centralei de la Cernavodă: Unitățile 3 și 4

România se gândește serios la viitorul energetic, iar extinderea centralei nucleare de la Cernavodă cu Unitățile 3 și 4 este un pas important. Ideea e să avem mai multă energie curată, care să ajute la reducerea emisiilor de CO2. Se estimează că, după 2031, aceste unități, împreună cu retehnologizarea Unității 1, vor asigura cam două treimi din energia curată a țării. Asta înseamnă că vom evita anual eliberarea în atmosferă a vreo 15 milioane de tone de CO2. Energia nucleară e o sursă de încredere, disponibilă oricând, 24 din 24, 7 zile din 7, cu o eficiență de peste 90%. Investițiile astea nu aduc doar energie, ci și beneficii pe termen lung pentru securitatea energetică, stabilitatea sistemului și dezvoltarea economică, inclusiv crearea de noi locuri de muncă și formarea unei noi generații de specialiști în domeniu.

Cooperare Internațională pentru Noi Reactoare

Nu ne bazăm doar pe forțe proprii. Colaborarea cu parteneri internaționali este esențială pentru proiectele energetice nucleare. De exemplu, parteneriatul cu Ansaldo Nucleare, o colaborare veche și de încredere, este un exemplu bun. De asemenea, implicarea unor instituții financiare internaționale, cum ar fi SACE, arată încrederea în capacitatea României de a dezvolta proiecte nucleare. Aceste parteneriate ajută la transferul de tehnologie și know-how, consolidând poziția României pe harta energetică globală și sprijinind lanțul de aprovizionare nucleară.

Creșterea Contribuției Energiei Nucleare în SEN

Energia nucleară, alături de cea hidro, formează deja coloana vertebrală a producției de energie electrică cu emisii reduse în România, asigurând cam 20% din necesarul național prin cele două reactoare de la Cernavodă. Cu planurile de extindere și retehnologizare, se anticipează o creștere semnificativă a acestei contribuții. Această strategie vizează nu doar satisfacerea cererii interne de energie, ci și consolidarea independenței energetice și atingerea obiectivelor de mediu. Pe măsură ce lumea se îndreaptă spre surse de energie mai curate, rolul energiei nucleare în mixul energetic național devine tot mai important, oferind o alternativă stabilă și eficientă la combustibilii fosili.

Fuziunea Controlată Energie: Soluția pentru Schimbările Climatice

Schimbările climatice sunt o problemă serioasă, iar noi, ca planetă, ne confruntăm cu ele. Folosim prea mult combustibili fosili, iar asta încălzește totul. Dar există speranță. Fuziunea nucleară controlată ar putea fi o parte din soluție. Gândește-te la asta: o sursă de energie care nu produce emisii de carbon și folosește combustibil pe care îl găsim în apă. Sună bine, nu? Această tehnologie are potențialul de a fi viitorul producției de energie. Deși mai avem mult de lucru, proiecte mari precum ITER, unde și România contribuie, avansează. Scopul este să demonstrăm că putem genera electricitate din fuziune, într-un mod comercial, până în 2050. Nu e un drum ușor, dar beneficiile pentru mediu și pentru viitorul nostru energetic sunt imense. Este o necesitate să continuăm cercetarea în acest domeniu, pentru a combate încălzirea globală și a asigura un viitor mai curat pentru generațiile următoare. Fuziunea nucleară controlată este o direcție promițătoare în acest sens.

Mituri și Realități despre Energia Nucleară

Siguranța Reactorului Tokamak

Se tot vorbește despre cât de periculoase sunt reactoarele nucleare, parcă ar fi niște bombe cu ceas gata să explodeze. Dar să fim serioși, un reactor nuclear nu e ca o bombă atomică. Sunt două lucruri complet diferite. Reactorul e gândit să controleze reacțiile, nu să le lase să scape. E ca diferența dintre un foc de artificii și un foc de tabără bine supravegheat. Siguranța e pe primul loc, iar tehnologia a avansat enorm. Gândește-te că în atâția ani de funcționare, nu s-au înregistrat accidente grave din cauza funcționării normale a reactoarelor, spre deosebire de alte surse de energie. Chiar și studiile arată că e mai sigur să lucrezi într-o centrală nucleară decât la un birou, ceea ce e destul de surprinzător, nu?

Combustibilul "Etern" din Apă

Un alt mit care circulă este legat de combustibilul nuclear, parcă ar fi ceva magic și infinit. Deși ideea de a folosi apă pentru energie nucleară sună SF, realitatea e un pic diferită. Fuziunea nucleară, care ar putea folosi izotopi din apă, e încă în stadii de cercetare avansată, nu e ceva ce avem deja în prize. Reactoarele actuale folosesc uraniu, care, deși e o resursă bogată, nu e chiar „eternă”. Totuși, cantitatea de energie obținută dintr-o cantitate mică de combustibil este uriașă, iar cercetările continuă pentru a găsi soluții și mai eficiente și sustenabile, poate chiar legate de energia geotermală, o altă sursă regenerabilă cu potențial în România.

Deșeuri Radioactive: Timp de Înjumătățire Redus

Știu, cuvântul „deșeuri radioactive” sună cam înfricoșător. Mulți își imaginează mormane de gunoi nuclear care stau mii de ani și poluează totul. Adevărul e că, deși deșeurile nucleare necesită gestionare atentă, tehnologia de stocare și tratare a evoluat. Mai mult, cantitatea de deșeuri generate de centralele nucleare este mult mai mică decât cea produsă de arderea combustibililor fosili, care, apropo, ne otrăvesc aerul zilnic. Și, să fim sinceri, comparativ cu problemele cauzate de centralele pe cărbune, deșeurile nucleare sunt mult mai ușor de controlat și izolat. Nu e chiar un coșmar fără sfârșit, ci mai degrabă o provocare inginerească.

Rolul Fuziunii în Viitorul Energetic Durabil

Fuziunea ca Sursă de Energie Curată și Abundentă

Fuziunea nucleară promite să fie o sursă de energie curată, practic inepuizabilă. Gândește-te la asta: combustibilul necesar, extrăgându-se din apă, ar putea alimenta omenirea pentru milioane de ani. Spre deosebire de arderea combustibililor fosili, procesul de fuziune nu eliberează gaze cu efect de seră, ceea ce îl face un aliat de nădejde în lupta împotriva schimbărilor climatice. Deșeurile radioactive generate sunt, de asemenea, mult mai puțin problematice, având un timp de înjumătățire considerabil mai scurt comparativ cu cele din fisiunea nucleară. Această tehnologie ar putea revoluționa modul în care obținem și consumăm energie la nivel global.

Depășirea Limitării Combustibililor Fosili

Dependența noastră de combustibilii fosili a adus multe beneficii, dar și probleme majore. Resursele sunt limitate, iar extracția și utilizarea lor au un impact devastator asupra mediului. Fuziunea nucleară oferă o alternativă viabilă, eliberându-ne de constrângerile impuse de resursele finite și de poluarea asociată. Aceasta deschide calea către o independență energetică reală și către un viitor în care nevoile energetice ale planetei sunt satisfăcute fără a compromite sănătatea mediului. Este o schimbare de paradigmă necesară pentru a asigura prosperitatea generațiilor viitoare, la fel cum energia geotermală oferă o alternativă sustenabilă în anumite regiuni Energia geotermală, o sursă regenerabilă.

Fuziunea Controlată Energie: O Necesitate Strategică

Pe măsură ce cererea globală de energie continuă să crească, iar preocupările legate de schimbările climatice devin tot mai stringente, fuziunea controlată nu mai este doar o aspirație științifică, ci o necesitate strategică. Capacitatea sa de a furniza cantități mari de energie curată, sigură și sustenabilă o poziționează ca o soluție cheie pentru viitorul energetic al planetei. Deși provocările tehnice sunt încă semnificative, progresele înregistrate în proiecte precum ITER și DEMO ne apropie tot mai mult de realizarea acestei viziuni ambițioase.

Fuziunea nucleară este o tehnologie uimitoare care promite să schimbe modul în care obținem energie. Gândește-te la ea ca la o mică "stea" pe Pământ, care produce energie curată și aproape nelimitată. Acest proces ar putea fi cheia pentru un viitor mai bun, fără poluare. Vrei să afli mai multe despre cum funcționează și de ce este atât de importantă? Vizitează site-ul nostru pentru a descoperi toate detaliile!

Întrebări Frecvente

Ce este fuziunea nucleară controlată și de ce este importantă?

Fuziunea nucleară controlată este un proces prin care atomi mici se unesc pentru a forma atomi mai mari, eliberând o cantitate uriașă de energie. Este importantă pentru că promite să ne ofere energie curată, aproape nelimitată, fără a polua mediul sau a produce deșeuri periculoase pe termen lung, ajutând astfel la combaterea schimbărilor climatice.

Când vom avea energie din fuziune în casele noastre?

Este o întrebare dificilă! Oamenii de știință lucrează intens la asta, iar proiecte mari precum ITER sunt în construcție. Probabil că vom vedea primele centrale demonstrative în câțiva zeci de ani, iar energia comercială din fuziune ar putea deveni realitate în a doua jumătate a acestui secol.

Ce face România pentru a contribui la cercetarea fuziunii nucleare?

România este implicată activ în cercetarea fuziunii prin intermediul Institutului de Fizică Atomică și al altor institute și universități. Participăm în proiecte europene majore, precum EUROfusion, unde contribuim cu expertiza noastră în diverse domenii științifice și tehnice.

Care sunt principalele provocări în calea energiei din fuziune?

Cele mai mari provocări sunt de natură științifică și tehnică. Trebuie să învățăm cum să menținem plasma la temperaturi extrem de înalte pentru perioade lungi de timp și cum să construim reactoare care să reziste acestor condiții extreme. De asemenea, costurile sunt foarte mari, necesitând colaborare internațională.

Este energia nucleară produsă prin fisiune sigură?

Energia nucleară produsă prin fisiune, așa cum este folosită în prezent la centrale precum Cernavodă, este considerată sigură. Deși au existat accidente în trecut, tehnologia a evoluat mult, iar reactoarele moderne au multiple sisteme de siguranță. România folosește această tehnologie de mult timp, contribuind semnificativ la necesarul de energie.

Ce este ITER și de ce este important?

ITER este cel mai mare proiect de cercetare în domeniul fuziunii nucleare din lume, construit în Franța. Este un reactor experimental uriaș, menit să demonstreze fezabilitatea producerii de energie din fuziune la scară largă. Succesul său este un pas crucial către energia din fuziune comercială.

Ce rol joacă energia nucleară în mixul energetic al României?

Energia nucleară joacă un rol foarte important în România, asigurând aproximativ 20% din necesarul de electricitate prin Centrala de la Cernavodă. Există planuri de extindere a capacității nucleare, prin construirea de noi reactoare, pentru a spori siguranța energetică și a contribui la obiectivele de mediu.

Ce se întâmplă cu deșeurile radioactive de la centralele nucleare?

Deșeurile radioactive provenite de la centralele nucleare prin fisiune sunt gestionate cu mare atenție. Ele sunt depozitate în condiții de maximă siguranță și monitorizate. Un avantaj major al fuziunii este că produce mult mai puține deșeuri radioactive, iar cele care apar au o durată de viață mult mai scurtă.